Ia cu tine copilul și pe mama lui și fugi în Egipt

Sfânta Familie: Isus, Maria și Iosif – 29 decembrie 2019

Ia cu tine copilul și pe mama lui și fugi în Egipt – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Evanghelistul Matei este un mare teolog, și probabil el este cărturarul care, după cum a spus Isus, „scoate din tezaurul său lucruri noi și vechi”. În prezentarea figurii lui Iosif, tatăl lui Isus, cu mare îndemânare evanghelistul îi contopește în acest personaj pe marii eliberatori ai istoriei lui Israel: pe Iosif, fiul lui Iacób, cel care a fost vândut de către frați, care a salvat familia sa ducând-o în Egipt, și pe Moise, marele eliberator, care a salvat poporul său scoțându-l din Egipt.

 Dar să vedem ce ne scrie evanghelistul, în capitolul 2 al Evangheliei sale, începând de la versetul 13. „Ei tocmai plecaseră” – este vorba despre Magi – „când un înger al Domnului…”. Iată, intră în acțiune îngerul Domnului: o formulă care indică nu un înger trimis de Domnul, ci pe Dumnezeu însuși atunci când intră în comunicare cu oamenii. În această Evanghelie apare în trei momente importante: pentru a anunța viața lui Isus, pentru a o apăra, așa cum vedem acum, de uneltirile ucigașe ale regelui Irod, și în momentul învierii, pentru a confirma că viața, atunci când vine de la Dumnezeu, este indestructibilă.

 „Când un înger al Domnului i-a apărut în vis lui Iosif…”. Iată, evanghelistul vorbește despre visele lui Iosif , la fel ca visele patriarhului, omul viselor, așa cum este scris în cartea Genezei. „Și a spus: «Ridică-te, ia cu tine copilul și pe mama lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până nu te voi anunța. Irod, într-adevăr, vrea să caute copilul ca să-l ucidă»”. De ce acest lucru? Irod era un rege nelegitim, nu avea sânge evreiesc în venele sale și era obsedat de faptul că cineva îi putea lua tronul, până la punctul de a fi ajuns să-și omoare vreo zece membri ai familiei și chiar trei fii, dintre care pe ultimul cu câteva zile înainte de a muri. Dar evanghelistul, sub figura lui Irod, vrea s-o reprezinte pe cea a faraonului care a poruncit masacrarea tuturor copiilor de sex masculin ai poporului evreu și, printr-o intervenție divină, Moise s-a salvat.

„El s-a sculat în noapte” – la fel ca noaptea Paștelui, noaptea eliberării – „a luat copilul și pe mama lui și s-a refugiat în Egipt”. Deci, așa cum Iosif, patriarhul, și-a condus familia în loc sigur în Egipt, la fel a făcut și Iosif, tatăl lui Isus. Și evanghelistul continuă: „După ce a murit Irod, iată, un înger al Domnului i-a apărut în vis lui Iosif în Egipt și i-a spus…”. Iar aici evanghelistul nu face altceva decât să reia literalmente citatul din cartea Exodului, despre ceea ce este scris cu privire la Moise, când Domnul i-a spus lui Moise în Madián – este capitolul patru din cartea Exodului –: ,,Mergi, întoarce-te în Egipt, căci au murit toți oamenii care căutau viața ta! Moise și-a luat soția și fiii, i-a pus să călărească pe măgar și s-a întors în țara Egiptului”. Este exact ceea ce evanghelistul scrie acum: „Îngerul Domnului i-a spus: «Ridică-te, ia cu tine copilul și pe mama lui, du-te în țara lui Israel”.

În țara lui Israel nu ar mai trebui să existe probleme, probabil. „Într-adevăr, au murit cei care căutau să ucidă copilul. El s-a ridicat, a luat copilul și pe mama lui și a intrat în țara lui Israel. Dar când a aflat că în Iudeea domnea Arhelau…”. Când Irod cel Mare a murit, regiunea a fost dezmembrată și divizată: lui Arhelau i-a revenit Iudeea, Samaría și Iduméa, lui Irod Antipa, regele care va vedea apoi faptele lui Isus, Galileea și Pereea; în fine, celuilalt fiu, lui Filip, întreaga parte la est și la nord de lac.

 „Arhelau domnea în locul tatălui său, Irod”. A domni în locul tatălui său înseamnă că el era un asasin ca tatăl său. De fapt, Arhelau și-a început domnia printr-un masacru de trei mii de evrei. „I-a fost frică să se ducă”. Puterea este întotdeauna asasină. În fața darurilor lui Dumnezeu, puterea răspunde întotdeauna prin teroare. „Fiind înștiințat apoi în vis„ – din nou revin visele lui Iosif – „s-a retras”. Iar aici evanghelistul începe să prezinte lumina care strălucește în întuneric. Într-adevăr, „s-a retras în regiunea Galileii”. În timp ce Iudeea își datorează numele lui Iuda, unul dintre patriarhii lui Israel, această regiune din nord, de la granița cu păgânii, era atât de disprețuită încât profetul Isaía, în capitolul 8, voind s-o indice, a spus: „Districtul neamurilor”, adică districtul păgânilor. District în ebraică se spune galîl, de unde provine cuvântul Galileea. Deci o zonă obscură. „Și s-a dus să locuiască într-o cetate numită Nazaret”. O cetate nemenționată niciodată în textele Bibliei, care nu se bucura de un bun renume. În Evanghelia lui Ioan cunoaștem răspunsul sceptic al lui Natanaél atunci când îi spun că Isus vine din Nazaret, care spune: „Dar poate veni ceva bun din Nazaret?”. Prin urmare, aventura lui Isus i-a naștere într-o lume întunecată, el este lumina care strălucește în întuneric.

„Ca să se împlinească ceea s-a spus prin profeți”. Iar aici se vede marea abilitate a lui Matei, marele cărturar, marele teolog: „va fi numit Nazarinean”. Literalmente, evanghelistul scrie Nazareu, pentru că unește trei termeni diferiți: unul, primul, este nezer, care înseamnă „vlăstar”, și este luat din capitolul 11 al profetului Isaía, din profeția: „Un vlăstar va încolți din rădăcinile sale”, din rădăcinile tatălui lui David; celălalt este termenul nazir, care înseamnă „consacrat”, adică omul care trăiește pentru Dumnezeu, și, în fine, numele Nazaret, desigur. Așadar, această pagină este o mare capodoperă a literaturii, a teologiei și a spiritualității, iar semnificația este: Dumnezeu este întotdeauna alături de poporul său și Dumnezeu va ridica mereu noi eliberatori ai familiei sale.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii biblice

Matei 2,13-15.19-23

După ce au plecat magii, iată că îngerul Domnului i-a apărut în vis lui Iosif, zicând: «Sculându-te, ia copilul și pe mama lui, fugi în Egipt și stai acolo până când îți voi spune, pentru că Irod are de gând să caute copilul ca să-l ucidă!». Sculându-se, Iosif a luat copilul și pe mama lui, în timpul nopții, și a plecat în Egipt. A rămas acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ceea ce a fost spus de Domnul prin profetul care zice: «Din Egipt l-am chemat pe fiul meu».

După ce a murit Irod, iată că îngerul Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif, în Egipt, și i-a spus: «Sculându-te, ia copilul și pe mama lui și mergi în țara lui Israel, pentru că au murit cei care căutau să ia viața copilului!».

Sculându-se, Iosif a luat copilul și pe mama lui și a intrat în țara lui Israel. Auzind că Arhelau domnea în Iudeea în locul tatălui său, Irod, s-a temut să meargă acolo. Fiindu-i revelat în vis, s-a dus în părțile Galileii și a venit să locuiască în cetatea numită Nazaret, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profeți: «Se va chema Nazarinean».

Alberto Maggi, Santa Famiglia, 29 dicembre 2019, Mt 2,13- 15 19 23

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *